Gandirea contrafactuala si atribuirea sociala - TERAPII ONLINE

Gandirea contrafactuala si atribuirea sociala

Scris
132 0

Gandirea contrafactuala si atribuirea sociala

 

Conform teoriilor lui Kahneman si Miller, Wells si Gavanski (1989), studiile empirice care demonstreaza ca judecatile cauzale au loc prin comparare sociala. Acestea au loc intre realitate si cunostinte, sau gandirea la ceea ce a putut fi (alternative contrafactuale). Gandirea contrafactuala si atribuirea sociala.

Studiul a fost bazat pe presupunerea ca un eveniment va fi judecat ca fiind cauza unui rezultat. In masura in care acesta este variabil (evenimentul poate fi schimbat psihologic). Si ca mutatia mental a evenimentului la o valoare diferita poate sa schimba sau sa repare rezultatul in mod logic.

In doua experimente, Wells si Gavanski (1989) au manipulate alternativele contrafactuale proeminente (“de baza”) la evimentele care au rezultate negative. Alternativele contrafactuale ori au schimbat, ori  nu au schimbat rezultatele negative. De exemplu, in experimentul 1, subiectii au citit o poveste in care o femeie pe nume Karen este invitata la cina de seful ei.

Seful vrea sa comande doua antreuri diferite pentru Karen. Alege apoi un fel de mancare care contine vin. Ceea ce nu este cunoscut de sef, este ca Karen este alergica la vi. Si aceasta moare in urma unei reactii alergice la mancare. Intr-o versiune a povestii, unul din cele doua feluri de mancare pe care seful le comanda pentru Karen nu contin vin (versiunea one-wine).

Intr-o alta versiune, ambele antreuri contin vin (versiunea two-wine).

Astfel, in versiunea one-wine evenimentul alternative cel mai probabil ar fi avut drept rezultat un final mai bun (Viata lui Karen). In timp ce in scenariul two-wine, alternativa contrafactuala valabila ar fi avut acelasi rezultat (Karen moare).

Citeste  Motivarea afilierii în experiența de zi cu zi: O comparație teoretică

Dupa ce au citit cele doua versiuni ale scenariului, subiectii au scris declaratii contrafactuale pentru a “modifica” moartea lui Karen si au listat cauzele mortii lui Karen.

Comparam subiectii care au citit celalalt scenariu. Subiectii care au citit primul sceneariu au putut sa mute alegerea sefului in ceea ce priveste antreul pentru a modifica moartea lui Karen, mental. Si pentru a nu-l invinovati pe sef pentru ea. Subiectii care au citit scenariul two-wine au mutat alti factori. Precum Karen a ales sa manance alt fel si au invinovatit alti agenti, precum comportamentul lui Karen si alergiile ei.

Acest rezultat ilustreaza foarte bine rolul alternativelor contrafactuale in atributiile sociale. Atunci cand alternativa contrafactuala cea mai proeminenta a avut ca rezultat viata lui Karen (in scenariul one-wine), subiectii l-au gasit pe sef responsabil de moartea lui Karen. Atunci cand alternativa proeminenta a avut ca rezultat tot moartea lui Karen, comportamentul sefului nu a parut atat de causal.

Dupa cum au evidentiat Wells si Gavanski, acest rezultat nu poate sa fie explicat usor de teoriile de atributie traditionale, in care numai trasaturile evenimentului in cauza sunt evaluate in judecari de cauzalitate (Lipe, 1991).

Pe aceeasi tema

Teoria reglării intimității

Scris de - martie 25, 2019 0
Teoria reglării intimității   Teoria reglării intimității sugerează că procesul care stă la baza motivației de afiliere. Aceasta operează conform…

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *