Evaluarea și INTERVENȚIA timpurie la copiii cu DEFICIENȚE ale auzului - TERAPII ONLINE

Evaluarea și INTERVENȚIA timpurie la copiii cu DEFICIENȚE ale auzului

Scris
98 0

Evaluarea și INTERVENȚIA timpurie la copiii cu DEFICIENȚE ale auzului

La naștere, sistemul auditiv fiind insuficient dezvoltat, nou-născutul reacționează prin sunete puternice cuprinse între 60 și peste 100 dB. Între vârstele patru și șase luni, copilul reacționează la sunete cu intensitate mai scăzută (între zece și douăzeci decibeli). La vârsta această, indiciul unei posibile deficiențe de auz poate fi dispariția gânguritului. Acest lucru se întâmplă deoarece jocul prin care acesta asociază gânguritul cu sunetele nu mai are vreo semnificație. Cum se realizează evaluarea și INTERVENȚIA timpurie la copiii cu DEFICIENȚE ale auzului?

Între 10 și 24 de luni copilul cu surditate începe să se uite la buzele și la fața celui care vorbește. În același timp începe să comunice prin indicarea directă înspre obiectele de interes. Și prin gesturi copiate de la alții. În caz de neînțelgere a mesajului, copilul cu surditate prezintă manifestări dese de furie, țipete, plânset până la epuizare, agitație.

În cazul copiilor cu deficiențe auditive este necesară coroborarea rezultatelor examenului psihologic cu examinarea ortofonică.

În acest fel se pot stabili programe educative și programe corectiv-compensatorii, la nivelul echipei de specialiști cu implicarea serviciilor existente în arealul sau zona de domiciliu a fiecirui caz în parte. Altfel spus, rezultatele la probele psihologice, alături de informații provenite din alte surse. Printre acestea se numără examene audiologice, clinice, audiometrice, observații și anamneză. Acestea contribuie la luarea unei decizii, a echipei care este formată din specialiști și părinți, privind includerea și orientarea copilului într-un curent educativ : gestual, oral sau bazat pe comunicare totală.

Citeste  Modelul de Afiliere Sociala

În același timp, examinarea psihologiei are rol de selectarea tipului de examinare și în interpretarea rezultatelor acesteia. Împreună cu examiarea ortofonică permite realizarea diagnosticului diferențial între cazurile de deficiență auditivă. Informațiile furnizate de probele psihologice, specifice sau doar adaptate deficienței auditive, pot fi grupate în două categorii :

  • informații care permit evaluarea dezvoltării mintale a deficienților de auz în comparație cu cea a persoanelor fără deficiență de auz. Aceste date contribuie la diferențierea efectelor surdității de unele efecte ale formelor de deficientă mentală.
  •  informații mult mai detaliate/date analitice care țîn de conținutul probelor și de nivelul reușitelor la probe și subprobe. Acestea contribuie la clarificarea efectului surdității asupra activității intelectuale.

Cu alte cuvinte, este important și aflăm dacă deficiența auditivă poate fi invocată în apariția formelor de întârziere în dezvoltarea mintală.

Pentru explicarea acestor intirzieri putem avea fie cauze de natură organică sau funcțională. Fie limitarea informațiilor socio-educative determinate de prezența deficienței senzoriale. Evaluarea și INTERVENȚIA timpurie la copiii cu DEFICIENȚE ale auzului.

În scopul depistării și intervenței timpurii, sunt prezentate câteva aspecte semnificative, pe intervale de varstă. Acestea ar putea fi considerate drept semnale cu privire la existența unor tulburări la nivelul auzului, până la 12 luni.

  • La 4 luni nu imită sunetele pe care le scot părinții.
  • La 6 luni nu râde.
  • La 9 luni nu folosește sunete că să vă atragă atenția și nu a început să ”mormăie”.
  • La 9/10 luni nu poate să-și exprime bucuria sau supărarea.
  • La 10 luni nu răspunde când este strigat pe nume.
  • De la 12 1a 18 luni  nu poate să răspundă la comenzi simple, cum ar fi: ” Hai la mine”.  Nu întoarce capul că răspuns la zgomotele care vin dintr-o camera alăturată. Nu arată cu degetul ceva ce-și dorește. Nu imită cuvintele simple (”tată”, ”mama”, “papa” etc.). Nu reacționează la muzică. Nu folosește cel puțîn două consoane.
  • La 15 luni nu înțelege și nu răspunde la cuvinte precum: ”nu” sau “pă”.
  • La 15 luni nu folosește cel puțîn șase gesturi cum ar fi: ”pă”,  “da”, ”nu” etc.
  • La 18 luni nu pronunță cel puțîn șase cuvinte simple.
  • De la 19 la 24 de luni nu răspunde cu ”da” sau ”nu” la întrebări sau comenzi.
  • La 20 de luni nu folosește cel puțîn șase consoane.
Citeste  Cum sa abordam prin joc anxietatea si frica la copii?

Valoarea și conținutul probelor psihologice pentru domeniul deficienței auditive depind de mai multe condiții :

  • testul să fie nonverbal

  • Se admite folosirea probelor verbale, dar se impun precauții în administrarea și interpretarea lor.  Unii specialiști în domeniu au constatat că subiecții cu deficiență auditivă obțîn rezultate slabe la aceste probe, comparativ cu cei fără deficiențe de auz. În sensul că deficienții de auz sunt defavorizați de conținutul probei. Chiar dacă formă de administrare a fost adaptată cerințelor specifice acestor subiecți.
  • testul să conțînă exerciții preliminarii.

  • Exercițiile și antrenamentele vin să inlocuiască instructajul verbal oral, chiar dacă acesta ar fi administrat în scris sau în limbaj mimico-gestual. Pentru a avea un nivel de certitudine că subiectul a înteles natură solicitării sau conținutul sarcinii.
  • testul să fie flexibil privind timpul acordat executării sarcinilor.

  • Se recomandă eliminarea limitei de timp la subiecții preșcolari și includerea ei la subiecții de vârstă școlară.  Este acreditată și ideea că deficienții de auz pot atinge aceleași niveluri de dezvoltare că și cei fără deficiențe de auz. Dacă sunt întrunite anumite condiții. În realitate, dezvoltarea este mai lentă, iar lentoarea în executarea unor sarcini poate avea că rezultat o durată mai mare de lucru.
  • O sinteză asupra performanțelor obținute în cursul testărilor psihologice de către persoanele cu deficiențe de auz accentuate a fost făcută pornind de la rezultatele a numeroase cercetări în domeniu.

Astfel, au fost identificate :

  • dificultăți la itemii bazați pe înțelegerea numerelor
  • dificultăti la reproducerea modelelor cu cuburi precum și în probe de atingere a cuburilor și  alte jucării. Mai multe jucării pentru copii pe acest site.
  • un număr mai mare de eșecuri (comparativ cu cei fără deficiențe de auz) la subtestele scării de performanți Wechsler (proba cod și cea de aranjare a imaginilor).

Pe aceeasi tema

Principiile psihanalizei

De Actualitate - 0
Principiile psihanalizei Principiul inerţiei neuronale Acesta face parte din principiile psihanalizei. Se bazeaza pe principiul de funcţionare a sistemului neuronal.…

Psihologia medicală- sferă si conținut

De Actualitate - 0
Psihologia medicală- sferă si conținut Remarcabilele progrese medicale ca și recentele schimbări sociale au ipostaziat în medicina raporturi noi, particulare.…

Cele trei fațete ale inteligenței

De Actualitate - 0
Cele trei fațete ale inteligenței Prin inteligență singura specie supraviețuitoare din genul Homo a devenit Homo sapiens (care vine din…

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *