Despre clasificarea medicamentelor: cum evaluam corect riscurile si beneficiile diferitelor forme farmaceutice, vitamine si suplimente

Clasificarea medicamentelor dupa modul de formulare. Unde incadram Vitaminele si suplimentele?

                                                                MEDICAMENT
        MAGISTRAL            OFICINAL            INDUSTRIAL
                                                              Originea termenului
Latina magister = “cel care instruieste”Latina officina = ” atelier, pravalie, laborator, fabrica”Latina industria,ae = “activitate, zel, siguranta”
                                                              Sinonime  
Preparat magistral Preparat farmaceutic Preparat galenicPreparat oficinal Preparat famaceuticProdus industrial Specialitate farmaceutica Produs farmaceutic
                                                            Formula de preparare
Prescrisa de medic pe reteta individualizata pentru pacientInscrisa in farmacopei Prestabilita, cu componente in grame Provine din preparatele magistrale cu scopul de a:    uniformiza metoda de preparare    asigura conditiile de calitate     impuseCompozitie fixa Fisa de fabricare autorizata de M.S. (licenta de fabricare, certificate de inregistrare) Componente exacte, in grame Provin din preparatele magistrale sau oficinale Denumire inregistrata /sau nu
                                                           Preparare
La masa de receptura “Ex tempore” (in graba, indata) Conform G.P.P (reguli de buna practica farmaceutica)In laboratorul farmaciei In cantitati mari Divizare in unitati de conditionare Preparate anterior cererii Pot intra in formula unor preparate magistrale Conform G.P.PAnterior cererii In industria de medicamente In cantitati mari: loturi,sarje Conform G.M.P. (reguli de buna practica de fabricare) Prezentare particulara, specifica pentru toate unitatile de conditionare  
                                                     Eliberare, utilizare, valabilitate
Eliberare pe baza de reteta Utilizare imediata in mod individualizat Termen scurtEliberare imediata la cerere sau pe baza de reteta Utilizare larga, numar mare de pacienti Valabilitate mai mare decit a preparatelor magistraleEliberare imediata la cerere sau pe baza de reteta Utilizare larga, numar mare de pacienti Eficacitate terapeutica Valabilitate mare (1, 3, 5, 7 ani)
                                                      Exemple 
Sulf precipitat                10 g Alcool camforat 10%     20 g Glicerina                          5 g Acid tartric                      1 g Apa distilata                   90 g      M.f. suspensie Aplicatii externe /scalpSolution camphorae spirituosa 10% (Solutie alcoolica de camfor 10%)   Camfor                 10g Alcool                   70g Apa distilata     la 100g (FRX pagina 854)Acelasi medicament poate exista  in forme farmaceutice diferite Ketonal: solutie injectabila, supozitoare, gel, comprimate filmate, comprimate retard, capsule cu eliberare modificata Formele farmaceutice pot contine s.m. in dozaj diferit Paracetamol supozitoare 125 si 250 mg In cadrul aceleasi f.f.pot exista mai multe modele de prezentare destinate distribuirii in farmacii Milgamma N capsule cutii cu 20, 50, 100capsule

Repartizarea dozelor de substanta medicamentoasa in forma farmaceutica

Forme farmaceutice unitare – solutie injectabila, capsule, comprimate, supozitoare, oftadoze (Carteol 2% solutie oftalmica unidoza 0,3 ml)

Forme farmaceutice unitare fractionabile    realizate pentru a oferi posibilitatea de ajustare prin fractionare

                                                                          precizia dozei depinde de forma farmaceutica

                                                                          comprimate fractionabile: Lokren comprimate filmate 20 mg,

                                                        bolnavul trebuie sa masoare doza prescrisa utilizind masuri aproximative

                                                          (lingurita, lingura, seringa, pipeta sau alt instrument de masurat bine

Forme farmaceutice multidoze     calibrat si eliberat impreuna cu medicamentul)

                                                         dezavantaj – lipsa de precizie in prelevarea dozei

                                                         solutii orale, siropuri, suspensii orale, pulberi orale

Modul de prescriere si eliberare

                                       includ medicamentele care fac obiectul unei prescriptii medicale

Specialitati medicale    se elibereaza din farmacie numai pe baza de reteta

                                       se utilizeaza la indicatiile si sub controlul mediculului

    

                                         stabilite de O.M.S. pentru ajutorul tarilor in curs de dezvoltare (in scopul

                                          construirii arsenalului terapeutic)

Medicamente esentiale   sint trecute pe o lista care cuprinde ~ 200 de produse absolut necesare

                                          se pot elibera cu si fara prescriptie medicala

                             “over the counter” (medicamente peste lista medicamentelor esentiale stabilite de OMS)

Produse O.T.C    produse familiale (automedicatie) pentru mare public

                              se elibereaza fara prescriptie medicala

            Figura 2  Medicamente Rx si OTC

Calea de administrare

Medicamente administrate pe calea orala

Medicamente administrate pe cai parenterale

Medicamente administrate pe caile transmucozale

Medicamente administrate pe cale cutanata

Specificitatea actiunii terapeutice

Medicamente specifice – se adreseaza unui anumit fenomen (digitalice, antibiotice)

Medicamente nespecifice  – se adreseaza unor mecanisme generale de actiune care pot intervene in mai multe entitati morbide, fara a avea specificitate pentru un agent patogen sau fenomen (medicamentele care actioneaza asupra sistemului nervos).

Locul de actiune si eliberare a substantei medicamentoase

Medicamente cu actiune locala sau topica – forme farmaceutice cu eliberare conventionala definite numai prin continutul de substanta medicamentoasa si concepute pentru actiune la nivelul locului de aplicare

Medicamente cu actiune sistemica sau generala

     Medicamente cu eliberare conventionala

     Medicamente cu eliberare modificata      eliberare accelerata    comprimate si granule efervescente

                                                                                                         comprimate liofilizate

                                                                       eliberare aminata (prelungita, retard)

                                                                       eliberare incetinita 

repetata (sustinuta)                                       controlata                                                    depot

formele farmaceutice contin o                     asigura o eliberare programata a s.m.

doza de atac si o doza de intretinere           cu o anumita viteza, pentru a determina

care se elibereaza treptat                             efectul terapeutic necesar

Medicamente cu eliberare la tinta (sisteme medicamentoase de transport si cedare la tinta, sisteme vectorizate)

                                            Vectori medicamentosi

Generatia I                              Generatia a II- a                      Generatia a III-a

Microsfere,                               Nanosfere,                             Vectori medicamentosi de a II-a generatie

Microcapsule                            Nanocapsule,                         pilotati de anticorpi monoclonati capabili sa

                                                 Lipozomi                                recunoasca tinta vizata

Ads by Eonads

Tot ce trebuie sa stii despre varicela sau varsat de vant

VIRUSUL VARICELA-ZOSTER (VVZ)

     Numele acestui virus a rezultat din asocierea numelui celor doua boli pe care le produce:

  1. Varicela, primoinfectia acuta,
  2. Herpes zoster, rezultat prin reactivarea infectiei.

     Epidemiologie. Raspindirea VVZ este cosmopolita; incidenta maxima a varicelei este la copii in virsta de 2-6 ani; adultii neimuni pot contracta boala. Varicela este o boala a sezonului de iarna si primavara. Herpesul zoster afecteaza adultii fara incidenta sezoniera definita.

     Rezervor de infectie sunt pacientii cu varicela; contagiul prin picaturi Flügge este cel mai important, dar este posibil si prin contactul cu leziunile cutanate; pacientul cu herpes zoster poate transmite varicela, prin contact cu leziunile.

     Infectia primara (varicela) este contractata aerogen prin mucoasa tractului respirator sau prin conjunctiva; in organism difuziunea infectiei este hematogena; dupa mai multe cicluri replicative virusul se localizeaza in tegument, mucoase si diferite organe tinta, in raport cu reactivitatea gazdei.

     Dupa o incubatie de 14-21 zile, boala debuteaza cu exantem si enantem vezicular initiat prin infectarea endoteliului capilar, cu tumefierea, degenerarea balonizanta a celulelor si acumularea de exudat in epiteliul pavimentos stratificat; veziculele apar in valuri succesive timp de 3-4 zile, dupa debut inca se observa concomitent in toate stadiile evolutive: maculo-papular, vezicular, cruste fara formarea de cicatrice; febra insoteste eruptia si variaza cu intensitatea exantemului.

     La copii malnutriti si la adulti evolutia bolii este severa din cauza frecventei cu care apar complicatii: pneumonii interstitiale, encefalite, meningite, mielite, sindrom Guillain-Barré, leziuni particularizate prin prezenta celulelor gigante multinucleate.

     Primoinfectia gravidelor expune fatul riscului infectios in utero si neonatal; infectia neonatala evolueaza cu leziuni grave ca si cea a adultului.

     Infectia latenta. Desi replicarea si difuziunea VVZ in organism sunt limitate prin producerea de interferon si efectori imunitari, virusul se propaga pe cale nervoasa centripetal in neuronii ganglionilor spinali si ai nervilor cranieni pe care ii infecteaza persistent integrat.

     Herpesul zoster apare prin reactivarea infectiei persistente cu VVZ a neuronilor ganglionari; cel mai frecvent reactivarea intereseaza neuronii unui singur ganglion, iar virusul se propaga centrifug in metamerul cutanat respectiv (al unui nerv intercostal, etc). Leziunile cutanate sunt similare celor din varicela sau herpes simplex, dar inflamatia acuta concomitenta a nervului senzitiv si ganglionului fac leziunile foarte dureroase. Durerea din nevralgia postherpetica poate fi ascutita si intermitenta sau constanta si debilitanta ( pregabalin, gabapentin).

      Imunitatea umorala si celulara sunt persistente si asigura imunitatea anti-varicela, dar nu protejeaza fata de reactivarile virusului.

     Profilaxia. Un vaccin viu atenuat a fost testat clinic cu bune rezultate, pentru protectia copiilor imunosupresati expusi la varicela; in lipsa vaciinului acesti copii pot fi chimioprofilactizati cu aciclovir. Imunoglobulinele anti-varicela-zoster administrate in perioada de incubatie a contactilor imunosupresati atenueaza severitatea bolii.

                                                                       Fig. 1 Varicela

                                   

       Fig. 2 Infectia primara si infectia latenta cu VVZ

VIRUSURI IMPLICATE IN PATOLOGIA UMANA- Ce este herpesul si cum putem trata aceasta afectiune ?

HERPESVIRUSURILE

     Familia HERPESVIRIDAE reuneste virusuri mari, sferice, cu diametrul de 120-200 nm; nucleocapsida icosaedrica este formata din 162 capsomere si contine genomul ADN (dublu catenar); au anvelopa pe suprafata careia proemina glicopetidele virale ca spiculi ( cu lungime de aproximativ 8 nm).

     Particulara herpesvirusurilor este evolutia infectiei primare acute in infectie persistenta integrata cu posibila reactivare (mai ales in gazda imunocompromisa).

Clasificare

     Din cele peste 100 de herpesvirusuri gazduite de variate animale, numai 8 infecteaza omul; aceste opt herpesvirusuri patogene pentru om sunt clasificate in trei subfamilii dependent de efectul citopatic, tropismul celular al infectiei (dar si alte criterii).

          Tabel 1 Clasificarea herpesvirusurilor patogene pentru om

SubfamiliaReprezentantiAbreviereEfectul citopaticInfectia persistenta
AlphaherpersvirinaeHerpersvirus uman 1 (virus herpes simpex tip 1)   Herpesvirus uman 2 (virus herpes simplex tip 2)   Herpesvirus uman 3 (virus Varicela zoster)VHS-1     VHS-2     VVZCitoliticNeuroni
BetaherpesvirinaeHerpervirus uman 5 (virus Citomegalic)   Herpesvirus uman 6 Herpesvirus uman 7VCM     VHU-6 VHU-7CitomegalicGlande – rinichi
GammaherpesvirinaeHerpesvirus uman 4 (virus Epstein-Barr)   Herpersvirus uman 8 (virus asociat sarcomului Kaposi)VEB     VHU-8 (VHSK)LimfoproliferativTesut limfoid

Replicarea herpesvirusurilor

     Dupa fixarea pe receptori celulari specifici, fuziunea anvelopei cu membrane citoplasmica permite endocitarea nucleocapsidei; decapsidarea se produce intr-un por al membranei nucleare. Morfogeneza herpesvirusurilor are loc in nucleu, iar maturarea prin membrana nucleara; din numarul mare de enzyme implicate in replicarea herpesvirusurilor, unele au devenit tinta terapiei antivirale.

VIRUSURILE HERPES SIMPLEX (VHS)

     Aceste virusuri sunt larg raspindite in populatiile umane, omul fiind singurul rezervor de infectie.

     Deoarece VHS cauzeaza infectie citolitica, leziunile in cursul bolii apar prin necroza celulelor infectate si inflamatia consecutiva; leziunile produse de VHS-1 si VHS-2 la nivelul pielii si mucoaselor sunt identice; in infectia primara leziunile sunt mai extinse decit in cea recurenta.

                                                

     Infectia primara. Dupa contact cu un excretor de virus, VHS ajunge pe o mucoasa sau tegument; tegumentul intact este impermeabil pentru VHS, trebuie sa existe o leziune, uneori simpla macerare cu escoriatie epidermica. Efectul citopatic include balonizarea celulelor infectate cu formarea de sincitii ( masa de protoplasma care contine un numar mare de nuclee, provenita din fuziunea mai multor celule sau dintr-o multiplicare foarte activa a celulelor); prin formarea sincitiilor VHS se raspindeste de la celula la celula, pe tegument si mucoase, iar prin neuroni ajunge la ganglionii radacinilor dorsale: VHS-1 in ganglionul nervului trigemen si VHS-2 in ganglionii nervilor sacrati.

 

     Infectia latenta. In stare nonreplicativa VHS persistent integrat in neuroni exprima putine gene; infectia persista toata viata.

     Reactivarea infectiei. Peste 80% din populatie este infectata latent cu VHS; unele dintre personae fac reactivari, altele nu – stimulii inductori ai reactivarii fiind: febra, pneumoniile bacteriene acute, radiatiile ultraviolete, stresul. Multe recurente sunt asimptomatice, insotite numai de eliminarea virusului prin secretiile orale, genitale.

     Leziunile herpesului recurent, desi similare cu ale herpesului primar, afecteaza arii mai restrinse si se vindeca mai repede; infectia primara cu VHS-2 la o gazda anterior infectata cu VHS-1 evolueaza mai benign ( posibil datorita inrudirii antigenice dintre cele doua virusuri).

          Tabel 2 Caracteristicile VHS-1 si VHS-2

CaracteristiciHerpersvirus uman 1 (virus herpes simpex tip 1) VHS-1Herpersvirus uman 2 (virus herpes simpex tip 2) VHS-2
TransmitereContact uzual cu saliva infectataSexual, Infectie neonatala de la mama cu leziuni genitale
Incidenta infectieiIncidenta cea mai mare – 70-90% dintre adulti au anticorpi Cele mai multe infectii sunt contractate intre virsta de 6 luni si 3 ani;Incidenta mai mare in colectivitatile cu standard igieno-sanitar redus si educatie deficitara
Forme cliniceBoala orofaringiana: la copii pina in 5 ani este frecvent manifesta; dupa incubatie de 2-12 zile (in medie 3-5 zile)apar: febra, gingivostomatita si faringita veziculara, limfadenita cervicala; dupa 2-3 saptamini survine vindecarea clinica. Boala recurenta se manifesta numai cu un buchet de vezicule labiale, initial foarte dureroase; evolutia leziunilor este spre pustule si cruste cu vindecare in 8-10 zile.   Keratoconjunctivite. Keratitele recurente pot duce la orbire prin opacifierea corneei.   Herpesul cutanat. Apare in zone cu abraziuni; la pacientii cu eczeme, arsuri boala evolueaza grav cu leziuni extensive, febra, eventual deces.   Encefalite herpetice. Sunt uzual mortaleHerpesul genital: cu leziuni veziculo- ulcerative foarte dureroase ale penisului, cervixului uterin, vaginului, vulvei, perineului; pot fi insotite de febra, disurie, limfadenita inghinala. Boala evolueaza spre vindecare in aproximativ 3 saptamini.   Herpesul neonatal: poate fi contractat in utero, intra- sau postpartum; evolueaza grav cu mortalitate 50%
Imunitatea antiherpeticaImunitatea anitiherpetica este celulara; anticorpii umorali, desi prezenti, nu previn infectia recurenta din cauza propagarii virusului direct de la celula la celula sau intraneuronal; celulele NK si interferonii sunt implicate in controlul infectiei primare si a recurentelor.
TratamentACICLOVIR: administrare pe cale orala si locala Lomaherpan (crema cu extract strandardizat de Melissa officinalis)

Igiena pielii și a îmbrăcămintei: sfaturi si ponturi pentru alegerea hainelor de calitate

Igiena pielii

Pielea curată nu favorizeaza dezvoltarea gemenilor microbieni. Aceștia nu se dezvoltă excesiv datorită uscăciunii tegumentului, reacției acide, prezenței sărurilor minerale și a unor substante asemănatoare lizozimului (fermenți ce au capacitatea de a distruge germenii microbieni).

In timpul unei săptămâni pe o piele murdară se poate aduna o cantitate de 0,5 kg eliminări dermice, pe tegumentul neacoperit se depune praf, funingine și alte murdării. În aceste condiții germenii microbieni au un mediu favorabil dezvoltării.

Pe o piele murdară apare blocarea canalelor glandelor sudoripale, ceea ce perturbă capacitatea de termoreglare. De asemenea, în glandele sebacee pătrund germeni microbieni  context în care  se manifestă inflamarea bulbilor firelor de păr și  este favorizată apariția coșurilor și a  furunculilor.

Baia generală se poate face pentru un preșcolar și un școlar la cel mult 6-7 zile. Este preferabilă recurgerea la baia sub formă de duș, deoarece în aceest fel se foloseește permanent apă curată, iar proiectarea jetului de apă  are efect benefic asupra terminațiilor nervoase.

Spălatul și periajul dinților se învața începănd de la 2,5-3  ani și se face minim o dată pe zi  seara (preferabil de două ori pe zi dimineața și seara).

Fiecare elev trebuie să știe că periuța de dinți, pieptenele, unghiera sau forfecuța pentru manichiură, aparatul de ras,  prosopul, lenjeria intimă, îmbrăcămintea și încălțămintea sunt obiecte proprii și nu se împrumută.

Spălarea  mâinilor  este definită ca  fiind o metodă de fricționare viguroasă a acestora pe toată suprafața după o prealabilă umezire și săpunire.

Cerințe:

  • Se scot de pe măini bijuteriile și ceasul;
  • Se umezesc mâinile cu apă curgătoare, se săpunesc energic palmele (se fricționează palmă de palmă), părțile posterioare ale măinilor (cu palma stângă pe parteaa posterioară a mâinii drepte și invers), spațiile interdigitale (palmele cu degetele încrucișate și desfăcute timp de 1 minut), regiunea loja unghiilor (fricționarea cu partea posterioară a

degetelor îndoite pe palma altei mâini, succesiv prin mișcări circulare de fricționat degetele mari ale ambelor mâini),  se fricționează 30 secunde;

  • Se înlătură urmele de săpun prin clătire cu apă potabilă;
  • Se sterg mâinile cu prosopul personal, cu cel de hărtie sau se usucă la uscător.

Igiena îmbrăcămintei și încălțămintei

Hainele trebuie să îndeplinească următoarele cerințe igienice:

  • Să permită circulația aerului;
  • Să fie termoconductibile și higroscopice;
  • Să fie rezistente fața de deformare și față de acțiunea atmosferică;
  • Comode, să nu îngreuieze mișcările, să nu afecteze pielea;
  • Să poată fi ușor îmbrăcate și dezbrăcate.

Aceste calități vor permite evitarea unei răciri excesive a corpului sau supraîncălzirea acestuia. Caracteristicile igienice ale hainelor sunt influențate de material, fabricarea țesăturii și de model.

La fabricarea lenjeriei se preferă țesăturile din bumbac, olandă, mătase. Purtată timp de o săptămână lenjeria de pat  se murdărește datorită  îmbibării cu substanțele eliminate de  pe piele. Lenjeria pentru somn trebuie să corespundă următoarelor cerințe: permiabilitate adecvată pentru aer, higroscopicitate, elasticitate, maleabilitate.  Sunt cerințe ce corespund țesăturilor din bumbac, vâscoză.

Îmbrăcămintea de vară de la Deefashion va fi în culori deschise care reflectă razele termice și permite penetrarea celor ultraviolete. Cea de iarnă în culori închise care rețin razele termice.

Încălțămintea trebuie să:  corespundă formei și dimensiunii tălpii, să nu jeneze, să nu perturbe dezvoltarea piciorului, să nu afecteze circulația sangvină.

În pantofi trebuie să existe permanent un spațiu oarecare, picioarele trebuie să încapă liber în ei, trebuie să fie impermiabili la apă, moi și ușori. Pantofii se aleg în funcție de vârstă, starea sănătății, anotimp, climă, caracteristicile solului.

Încălțămintea de cauciuc trebuie folosită cu atenție deoarece în ea pielea transpiră , uneori aparând și crăpături. Dacă se folosește este importantă protecția cu ajutorul tălpilor de pâslă și a ciorapilor de lână.

Cum ne intarim in mod natural sistemul imunitar – PLANTELE CU POTENTIAL TERAPEUTIC

PLANTELE  CU  POTENTIAL TERAPEUTIC

Incadrarea in unitatea sistematica din care fac parte si dupa compozitia chimica

Nu toate plantele contin principii active cu rol terapeutic si nici toate organele unei plante contin substante cu rol therapeutic, dovedit prin cercetari stiintifice.

Deci s-a renuntat la utilizarea integrala a plantelor, folosindu-se numai partile bogate in principii active.

Astfel se valorifica in farmacii sub forma preparata, parti din planta, cunoscute sub termenul general de PRODUSE VEGETALE, care sunt reprezentate fie prin organe vegetative (radacina, tulpina, frunza), fie prin organe de reproducere ( floarea, fructul, saminta).

  • Pentru radacini se foloseste termenul de RADIX sau RADICIBUS;
  • Pentru tulpini se foloseste termenul de HERBA;
  • Pentru frunze se foloseste termenul de FOLIUM;
  • Pentru flori se foloseste termenul de FLOS;
  • Pentru fructe se foloseste termenul de FRUCTUS;
  • Pentru seminte se foloseste termenul de SEMEN;
  • Pentru muguri se foloseste termenul de GEMMAE sau TURIONES;
  • Pentru scoarta se foloseste termenul de CORTEX;
  • Pentru tuberculi se foloseste termenul de TUBERA;
  • Pentru rizomi se foloseste termenul de RHIZOMA;
  • Pentru bulbi se foloseste termenul de BULBUS.

Utilizarea tuturor acestor parti se bazeaza pe continutul lor in principii active care pot fi:

  • alcaloizi din Chinae cortex ( scoarta de arbore de chinina), Aconiti tubera( tuberculi de omag);
  • substante amare din Centauri herba ( Tintaura),Gentianae radix. Taraxaci herba.
  • uleiuri volatile din Thymi herba( Cimbrul);
  • gudroane din care prin distilare se obtin uleiuri speciale cu utilizari farmaceutice din diferite specii de Pinus, Lavandulae flos, Menthae folium, Carvi fructus, Chamomillae flos, Coriandri fructus.
  • terebentina din distilarea careia se obtine colofoniu;
  • prin inciziile facute in tulpina unor plante se obtin gumele, cu intrebuintari farmaceutice ca: guma Arabica din Acacia Senegal( salcim) – tragacanta
  • amidonul:-AMYLUM – oficinal in FR X.

     Este cea mai importanta poliglucida de rezerva din regnul vegetal.Poate fi depozitat in diferite organe:tuberculi(cartof), radacina(manhiton), tulpina(unele specii de palmieri), seminte(unele leguminoase), cariopse(gramineae).Forma si marimea granulelor de amidon difera de la o specie la alta.

  • camfor – Camphora
  • vitamine – Maydis stigmata. Cynosbati fructus (rosae pseudofructus) , Faex medicinalis-  drojdia de bere; masa uscata a ciupercii unicelulare Saccharanyces. .

                – glucide (zaharuri, zaharide, hidrati de carbon)

Genul Echinacea

  • Echinacea purpurea
  • Echinacea angustifolia            
  • Echinacea pallida

Sunt plante cultivate pe scara larga in Europa.

Echinacea este o planta originara din America de Nord, folosita in trecut de indienii din preeriile actualelor state Arkansas, Kansas, Missouri si Oklahoma.

Planta se mai numeste radacina sarpelui, deoarce radacina ei groasa a fost folosita de catre indieni pentru tratarea muscaturilor de serpi. Cu toate ca ea creste si este recoltata in continuare din flora spontana, majoritatea drogurilor vegetale se obtin din plante cultivate.

Se utilizeaza medicinal radacina sau partea aeriana in stadiul de inflorire. Perioada de inflorire este din iunie pana in septembrie/octombrie

Indienii din America au folosit diverse specii de echinacea, preponderent Echinacea angustifolia, pentru tratarea muscaturilor de insecte toxice si serpi, ca antidot in diverse intoxicatii, in afectiuni oculare, afectiuni respiratorii, rani, arsuri, ulceratii, gonoree, rabie, eczeme, precum si pentru tratarea oreionului, pojarului si variolei. De asemenea a fost folosita pentru ameliorarea durerilor cu localizari diferite, de ex. dureri ale dintilor, crampe intestinale, sau chiar epilepsie. Imigrantii au adoptat rapid utilizarea terapeutica a acestei plante si din acel moment ea a devenit una din plantele cele mai bine vandute in SUA. De la inceputul secolului XX preparatele de echinacea  au fost cunoscute in Europa si cererea pentru aceasta a devenit foarte mare, astfel incat materia prima din America nu a mai putut satisface cererea si au fost importate semintele pentru a cultiva si cerceta planta la fata locului.

Dintr-o eroare, in locul semintelor de Echinacea angustifolia, in Europa au ajuns semintele de Echinacea purpurea, cercetarile ulterioare avand ca obiect in principal aceasta specie.

Numele de Echinacea provine de la grecescul echinos=arici si se refera la fructul tepos.

In Europa materialul vegetal de cultura ar proveni de la Echinacea purpurea si Echinacea angustifolia. Intre aceste specii exista atat diferente de ordin morfologic, cat si histo-anatomic dar mai ales biochimic, aceasta din urma se reflecta si in calitatea raspunsului preparatelor medicamentoase la nivelul sistemului imunitar. Toate cele trei specii sunt cultivate pe scara larga in Europa.

In literatura de specialitate din SUA sunt amintite 9 specii de Echinacea care cresc in flora spontana.

Cea mai folosita este specia cu flori rosii (Echinacea purpurea), care este cel mai vandut stimulent imunitar („vaccinul antigripal natural”).

  • Produsul vegetal este un drog colectiv fiind constituit din radacinile si partile aeriene recoltate de la cele trei specii: Echinaceae radix et herba.
  • Cele trei specii de Echinacea sunt plante erbacee. Prezintă frunze liniare, de formă lanceolat- eliptică, cu marginea întreagă şi cu trei nervuri de culoare verde închis, tomentoase, aproximativ paralele. Frunzele bazale sunt lung peţiolate, cele superioare sunt scurt peţiolate sau sesile. Inflorescenţa este un capitul constituit din flori hermafrodite, tubulare, de culoare brun rosietică, înconjurate de câteva flori femele, ligulate, de culoare roşie-rozie.
  • Rădăcinile speciilor de Echinacea se prezintă sub forma unor fragmente cilindrice, neregulat ramificate, torsionate, cu suprafaţa externă striată longitudinal, de culoare brun-negricioasă.
  • Gustul, la început uşor dulceag şi aromatic, devine apoi amar şi astringent.
  • Mirosul este slab, caracteristic.
  • În condiţiile unei conservări necorespunzătoare, izobutilamidele din compoziţia produsului Echinacea purpureae radix se degradează. Ca urmare, îşi pierde gustul iute-arzător care îl caracterizează; în acelaşi timp, efectul imunostimulator scade în intensitate sau chiar dispare
  • Echinaceea este un remediu eficient contra racelilor, gripei, a infectiilor tractului respirator superior, infectiilor genito-urinare si a altor boli. Este adesea folosita pentru combaterea gripei obisnuite: ajuta organismul sa-si revina, stimuland sistemul imun sa lupte impotriva altor infectii.
  • In 2002, cercetatorii au demonstrat ca in vitro echinaceea este un puternic agent antiviral impotriva virusului herpex simplex.
  • In 1988 cercetatorii germani au descoperit ca planta produce o crestere semnificativa a fagocitozei, un proces prin care corpurile straine organismului sunt distruse de celule sistemului imun.
  • Echinaceea intareste sistemul imun al organismului si creste rezistenta la infectii, mai ales la gripa. In consecinta planta este deosebit de utila pentru persoanele imunodeprimante. Poate fi eficienta si ca tratament adjuvant cand sistemul imun este deprimat de medicamente, ca urmare a chimoterapiei canceroase. Totusi intrebuintarea plantei intr-un astfel de caz trebuie luata in calcul si prescrisa doar de catre medic.

Musetelul (Matricaria chamomilla)- planta ierboasa, anuala, aromata

-frunze- penat sectate

-flori- organizate in inflorescenta, cu flori marginale, ligulate, albe si flori interioare, tubuloase, galbene.

     De la musetel se recolteaza inflorescentele, puternic mirositoare, care contin flavonozide si uleiuri volatile. Extractiile de musetel se folosesc intern si extern avand efect antiinflamator, spasmolitic, antialergic, cicatrizant , sedativ, antiseptic.

Acerola – pulbere bio 100g Raab

Produsul este certificat ecolgic si contine ingrediente precum:

– 80% acerola

– 20% maltodextrina

Acerola este un fruct deosebit de bogat in Vitamina C, ideal pentru sustinerea sistemului imunitar.
Poate fi adaugat in apa, in smoothies, sau in sucurile preferate presate la rece.

Valori nutritionale per 100g sunt:

  • Energie: 417kcal
    – Carbohidrati: 83g
    – Vitamina C: 4722mg

Tara de origine este Brazilia.

Mai multe detalii pe Alegebio.ro (click pe link).

Clasificarea medicamentelor – criterii de clasificare

           Medicamente alopate       Medicamente homeopate
• constituie majoritatea formelor farmaceutice utilizate curent in terapeutica • prescrierea lor are la baza conceptia lui Hipocrate “contraria contrariis curantur” (ceea ce este contrar vindeca), dupa care medicamentul actioneaza asupra bolii in mod antagonic, neutralizindu-i efectele, ca antidot • in prezent alopatia este considerata metoda stiintifica de tratament care se bazeaza pe: cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale substantelor medicamentoase relatia farmacologica doza-efectexperimentarea biologicaobservatia clinica • se pot adauga inca trei metode: fitoterapia (plante medicinale)aromoterapia (uleiuri volatile)opoterapia (tesuturi si organe animale)•sint concepute dupa principiul lui Hipocrate “similia similibus curantur” (ceea ce este asemanator vindeca), conform caruia un medicament este folosit impotriva unei boli , daca provoaca la omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respectiva • alegerea medicamentului este efectuara in functie de simptomele pe care le prezinta bolnavul tratamentul fiind individualizat • pentru tratamentul homeopat sint specifice: administrarea in cantitati extreme de mici                 (doze infinitezimale) legea similitudiniiexperimentarea pe om • se cunosc peste 2000 de medicamente homeopate de origine vegetala, animala si minerala • formele farmaceutice utilizate frecvent sint solutiile buvabile, granule, globule, pulberi, comprimate, supozitoare, unguente

Originea, natura si compozitia materiilor prime

  1. medicamente definite chimic– contin una sau mai multe s.m. de natura minerala, biologica, de semisinteza sau sinteza, cu constante fizice si proprietati chimice caracteristice obtinute prin :
  2. prelucrarea produselor minerale
  3. semisinteza sau sinteza chimica
  4. extractie din produse vegatale sau animale
  5. biosinteza dirijata (antibiotice, hormoni steroizi, vitamine)
  6. biotehnologii diverse (hormoni peptidici, prostaglandine, endorfine)
  7. medicamente nedefinite chimic
  8. au compozitie complexa, continind amestecuri cu caracteristici variabile, dupa origine si modul de obtinere
  9. se prepara prin extractie din plante sau sint obtinute din produse animale, microorganisme, sau prin tratamentul diferitelor minerale
  10. pentru a se obtine produse de calitate constanta este necesara standardizarea metodei de preparare, a proprietatilor fizice, chimice si biologice
  11. medicamente obtinute din tesuturi animale, tesutiri vegetale, animale sau plante intregi
  12. sint definite prin caracterele morfologice si histologice

Toxicitate

                                        Clasificarea medicamentelor in functie de toxicitate

Tipul de medicament                                              Caracteristici
Medicamente si substante farmaceutice anodine (obisnuite)• se utilizeaza in cantitati de ordinul gramelor, fara sa produca tulburari in organism, dar sint daunatoare daca se administreaza in doze exagerate • se pastreaza in recipiente bine inchise (cu dop rodat), incolore sau brune, pe care se  aplica eticheta cu inscriptie neagra pe fond alb • se pastreaza in depozitul farmaciei • se pot elibera cu si fara prescriptie medicala
Medicamente si substante farmaceutice puternic active, foarte active sau eroice• medicamentele din aceasta grupa contin s.m. de ordinul centigramelor • pot produce accidente grave la administrare, daca se depaseste doza terapeutica maxima • se pastreaza in recipiente bine inchise, incolore sau brune, pe care se aplica eticheta alba cu inscriptie rosie, la Separanda • in FRX sint prezentate dozele terapeutice uzuale si dozele terapeutice maxime  ale acestor s.m. • se elibereaza numai pe baza de reteta • pentru formulele magistrale cu s.m.puternic active FRX prevede verificarea  dozelor terapeutice maxime si reducerea lor daca este cazul
Medicamente si substante farmaceutice toxice• prezinta o actiune farmacologica foarte energica, medicamentele continind s.m. de ordinal miligramelor sau zecimilor de milligram • administrate in cantitati mici, dar care depasesc dozele terapeutice mxime admise produc fenomene toxice, tulburari ale functiilor fiziologice si/sau leziuni ale tesuturilor, imbolnaviri sau chiar moarte • se pastreaza in recipient bine inchise, incolore sau colorate in brun, pe care se aplica eticheta neagra cu inscriptie alba si in plus etichetele”cap de mort” si  “atentie otrava”, la Venena , sub cheie • se elibereaza strict pe baza de reteta • nu se elibereaza din farmacie nici o substanta toxica fara sa fie prelucrata intr-o forma farmaceutica
Stupefiante• se pastreaza la Venena, sub cheie • se elibereaza doar pe baza de prescriptie medicala  speciala (cu timbru sec), in cantitati doar pentru 3 zile (cu anumite exceptii prevazute in legea stupefiantelor) • nu se elibereaza din farmacie nici o substanta stupefianta decit prelucrata intr-o forma farmaceutica

Gradul de dispersie

                                        Clasificarea medicamentelor dupa gradul de dispersie

           Medicamente omogene                                  Medicamente eterogene
                                                                   Sinonime  
Sisteme disperse omogene Sisteme disperse monofazice Dispersii molecular sau ultramoleculareSisteme disperse eterogene Sisteme disperse bifazice Sisteme polifazice
                                                                  Caracteristici
Faza de dispersie si mediul de dispersie au afinitate reciproca Sint formate din molecule care se intrepatrund, avind dimensiuni aproape egale, formind o singura faza cu mai multe specii de molecule Sistemul dispers prezinta aceleasi proprietati fizice si chimice in toate punctele sale Gradul de dispersie este cuprins intre 109 -1010 m-1, diametrul particulei fiind mai mic de 1 nanometru Sint cunoscute si sub denumirea de solutii reale, solutii adevarate, care trec prin filtre si ultrafiltre, fara a separaSint formate din doua sau mai multe faze: faza dispersata si faza dispersanta Sint caracterizate de prezenta suprafetelor de separate, datorita neafinitatii fazelor componente si respectiv diferentei dintre marimea particulelor fazelor Gradul de dispersie este mai mare decit molecula, marimea particulei putind ajunge la 1 nanometru Sistemul dispers prezinta proprietati diferite care imprima ansamblului discontinuitate Se clasifica in trei grupe:    Sisteme disperse ultramicroeterogene (sisteme micelare, microemulsii, dispersii coloidale, nanosfere, nanocapsule, lipozomi, latexuri)    Sisteme disperse microeterogene (mucilagii, emulsii, aerosoli, suspensii, pulberi fine, microcapsule, microsfere)    Sisteme disperse macroeterogene (emulsii, suspensii si unguente grosiere, comprimate, granule, capsule, pilule)

Operatii farmaceutice

Medicamente obtinute prin dispersare omogena

  • dizolvare simpla-solutii, siropuri
    • dizolvare prin intermediu – colire, solutii injectabile, perfuzii
    • dizolvare partiala-solutii extra- extracte moi si extracte uscate
    • dizolvare extractiva si distilare – ape aromatice, alcoolate

Medicamente obtinute prin dispersare eterogena si alte operatii

  • dizolvare coloidala-solutii coloidale, mucilagii
    • emulsionare,suspendare-emulsii, suspensii, unguente
    • dispersare,aglutinare,modelare-supozitoare, pilule, granule, granulate
    • dispersare,aglutinare,compactare-comprimate, comprimate acoperite
    • incapsulare, microincapsulare-capsule, microcapsule, microparticule, nanoparticule

Categories: Sanatate si Frumusete

Devino cea mai buna versiune a ta!Aboneaza-te acum!
EnglishRomanian