Provocări în ceea ce priveste cercetarea în educația medicală : o revizuire integrativă

Provocări în ceea ce priveste cercetarea în educația medicală : o revizuire integrativă

Activitatea de cercetare-dezvoltare, conform Legii nr. 324/2003 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică cuprinde:

  • cercetarea fundamentală,
  • cercetarea aplicativă,
  • dezvoltarea tehnologică
  • inovarea.

Cercetarea ştiinţifică reprezinta un proces de lărgire a cunoştinţelor  realizat  printr-o  atentă  şi  obiectivă  observare,  investigare  şi experimentare, având ca ţintă descoperirea sau interpretarea unor noi informaţii.


În disciplinele medicale datele obţinute prin cercetare ştiinţifică pot fi utilizate pentru:

  • a elucida anumite aspecte din etiologia unei anumite boli,
  • a  identifica persoanele  predispuse  unui  anumit risc  de îmbolnăvire,
  • a determina nevoile unui anumit grup populaţional, —a stimula interesul public într-o anumită problemă de sănătate publică,
  • a evalua eficienţa unui program de sănătate în curs de desfăşurare,
  • a evalua acurateţea ştiinţifică a unui articol sau comunicări

Categoriile principale de cercetare

Pot fi împărţite astfel:

  • o cercetare empirică şi cercetare teoretică,
  • o cercetare de bază şi cercetare aplicată

Problematica cunoasterii

Există mai multe tipuri de cunoaştere:

  • o cunoaştere comună,
  • o cunoaştere ştiinţifică,
  • o cunoaştere prin intermediul miturilor,
  • o intuiţia,
  • o credinţa,
  • o cunoaştere mediată de reprezentări artistice.

Elaborarea ipotezelor depinde de o serie de factori, între  care menţionăm:

  • condiţiile praxiologice,
  • nivelul de dezvoltare a ştiinţei,
  • calităţile personale ale cercetătorului.

Conceptele ştiinţifice sunt calitative, adică numai modal semnificante şi separante de modalităţi precum forma, relaţia, proprietatea, interactivitatea şi conceptele cantitative, cuantificante precis de modalitate.

Ştiinţa posedă şi utilizează atât concepte calitative precum timp, spaţiu, forţă, acţiune, viteză, energie, masă, precum şi explicitări cantitative, utilizate ca măsuri ale conceptelor generice, ca modelări interactive cantitative ale evoluţiei stărilor modale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *